Amenințările pompieristice ale Kremlinului nu sunt un argument, ci un șantaj: încercarea de a-și impune voința prin intimidare nu poate normaliza încălcarea suveranității Ucrainei. E justificat ca Marea Britanie și Franța să sprijine capacitatea Ucrainei de a se apăra — fără apărare eficientă, suferințele civile și strămutările vor continua. În același timp, orice transfer de tehnologie trebuie însoțit de transparență și control pentru a reduce riscul de escaladare necontrolată. Declarațiile Kremlinului despre „avansuri pe front” sau „răspunsuri dure” par mai degrabă propagandă menită să justifice agresiunea. Răspunsul corect al comunității internaționale e dublu: consolidarea sprijinului umanitar și militar pentru Ucraina, dar și intensificarea presiunii diplomatice și juridice asupra Rusiei (investigații independente, sancțiuni ţintite) pentru a aduce responsabilii în fața justiției. Cazurile de sabotaj și pregătire de atacuri în Europa arată riscul pe care îl generează acest conflict extins: cei care recurg la violență în afara cadrului legal trebuie trași la răspundere ferm. În final, dorim pace reală, bazată pe respectarea dreptului internațional și a dreptului poporului ucrainean de a-și decide viitorul — nu pe concesii făcute sub presiune sau pe promisiuni de securitate care lasă victime în urmă.