„În ceea ce priveşte schimbarea climatică, această vară a fost una a adevărului. Aproape nicio parte a continentului nu a fost scutită”
Today, a truly reforming law for investments and pensions will pass through the Romanian Parliament. This is the law that establishes the "Savings and Investment Accounts" - CEI. These accounts work just like classic investment accounts from any broker or bank. (translated)
„Putem introduce măsuri de protecție, putem face diverse lucruri, însă cred că există și multe forțe care alimentează aceste temeri, uneori cu scenarii care probabil nu se vor întâmpla. Dar... cine câștigă cursa AI, câștigă totul. Eu am inventat expresia asta, e adevărată.”
„Credem cu adevărat și cu toată seriozitatea că AI ar putea ucide toți oamenii!”
Rahatul ăsta cu ochi (și alții ca el) este indignat că "sunt mințiți copiii" și că "nu li se spune că Dobrogea nu e românească, nu a fost a noastră". Intreabă și ironic: "Este ăsta naționalism sănătos?". Ca un adevărat cretin care nu are nicio îndoială, mai aruncă o perlă: "Nu putem spune că am luat-o de la turci, bulgari, ce erau ei acolo?". Ce se face imbecilul ăsta că nu știe? Nu există absolut niciun izvor scris care să spună că în anul X dacii sau geții au venit de undeva. Erau lejer cu 3000 de ani https://t.co/JC7Va21CgS. deja AICI! În schimb, vecinii noștri: ✓ Sârbii au venit în Balcani abia în secolele VI–VII https://t.co/FAmIW6supV. ✓ Bulgarii în secolul al VII-lea https://t.co/FAmIW6supV. (anul 680). ✓ Ungurii au intrat în Panonia în secolul al IX-lea https://t.co/FAmIW6supV. (anii 895–896). *✓Iar turcii... ăia sunt ultimii veniți! (Despre Ucraina nici nu mai vorbesc, aia e formată doar din lipituri). Și cu aceeași mentalitate de slugă insignifiantă: "Mândria este pentru tâmpiți". Aș mai avea multe de scris, dar prea multe cuvinte le provoacă amețeală. Așa că, pentru toți cei care au aceeași gândire cu palamida asta, o spun cu tot respectul: Hai siktir! 🖕 #naționalism #istorie #identitate
Șoferii brăileni și cei aflați în tranzit vor avea de înfruntat un adevărat test al nervilor în perioada 7 septembrie – 9 octombrie 2026, după ce autoritățile au decis blocarea totală a traficului la intersecția dintre Șoseaua de Centură și strada Grigore Alexandrescu https://www.infoest.ro/stiri/administrative/%C8%98oseaua-de-Centur%C4%83-a-Br%C4%83ilei-se-%C3%AEnchide-complet-timp-de-o-lun%C4%83.htm
The article analyzes the recent meetings in Moscow and Kyiv between American officials and Russian and Ukrainian leaders, emphasizing that the true stakes of peace in Ukraine consist of building a security architecture that prevents a new escalation of the conflict, in the context of the ongoing tensions between the three security visions. (translated)
„Săraci și foști comuniști sunt pe cale să aducă extrema dreaptă la putere.” Ăsta e titlul unui articol mizerabil publicat azi de dimineață de ziare punct com, pe tiparul binecunoscut deja de dispreț față de oamenii obișnuiți care îndrăznesc să aibă opțiuni politice anti-establishment. Am văzut piesa asta de teatru jucată în State, în 2016, când Hillary Clinton îi numea pe votanții lui Trump „deplorabilii”. Am văzut-o în România odată cu apariția USR-ului (adevăratul partid extremist), care spunea că jumătate din țară (votanții de atunci ai celui mai mare partid) erau știrbi, asistați social, săraci care se bucură la o găleată de alimente în campania electorală. De atunci, etichetarea a devenit arma preferată a trompetelor care pretind că fac presă. Milioane de oameni care nu înghit pe nemestecate propaganda livrată prin lozinci și stereotipuri de presa de partid sunt reduși la etichete precum „pleava societății”, „săraci”, „comuniști”, „fasciști” (da, în același timp), „putiniști”, „extremiști” etc. Și în Germania se bagă zilele astea aceeași placă. Merz a început cu amenințarea rusă, în sceneta penibilă cu drona, iar acum continuă cu amenințarea că „pleacă investitorii”. Noi, românii, am mai văzut filmul ăsta. În 2024. Apoi în reluare, în 2025. „Ne pleacă investitorii, pierdem fondurile.” Ce să vezi! N-au venit extremiștii și tot ne-au plecat investitorii. Investițiile străine directe au scăzut cu aproximativ 82% în primul semestru din 2026 față de primul semestru din 2025. Și am pierdut și fondurile. Oricum ar fi, nu mai ține. Șandramaua pică. Și pică piesă cu piesă. #politică #extremădreaptă #românia
„sunt, cu adevărat, la un nivel mult mai avansat astăzi decât au fost în orice perioadă anterioară”
„După tot acest timp care a trecut de la finală și după mult timp de gândire, vreau să anunț pe toată lumea că mă retrag de la echipa națională… A fost o decizie care m-a durut, și încă mă doare, în adâncul sufletului, dar înțeleg că este momentul potrivit. Jur că am dat mereu totul, nu doar în ultimii ani când am câștigat totul, ci și înainte de asta. Am luptat mereu și am dat totul pentru acest tricou, pentru a vă aduce bucurie și a vă face mândri prin fotbal că sunteți argentinieni. Nu mai este mult timp, iar capitolele se încheie, iar acesta este unul care mă doare profund. Iubesc, am iubit și voi iubi mereu să fiu în echipa națională. Am dat tot ce am avut, nu mai am nimic de oferit și, în plus, sunt niște jucători tineri grozavi care vin din spatele meu și care merită să fie acolo. Vă mulțumesc pentru toată dragostea și sprijinul din acești 20 de ani. Îmi va fi dor să vă aud pe toți. Acum voi fi doar unul dintre voi, încurajându-vă și susținându-vă de pe margine, la bine și la rău, chiar mai mult. „Mulțumesc, Doamne, că m-ai făcut argentinian!” Mulțumesc familiei mele pentru că a fost mereu acolo, pentru că m-a însoțit în această călătorie frumoasă, dar dificilă. Mulțumesc fiecărui antrenor, coechipier și manager cu care am avut plăcerea să împărtășesc această experiență. Iau cu mine amintiri și momente de neuitat. Plec cu liniștea sufletească și mândria că v-am oferit, împreună cu coechipierii mei, niște momente cu adevărat de vis. A fost incredibil să împărtășesc asta cu voi toți. Vă iubesc! Mulțumesc, Doamne, că m-ai făcut argentinian. Hai, Argentina! Am scris aceste cuvinte pe 21 iulie, la două zile după finală. Astăzi (n.r. 31 august), după ce s-a întâmplat cu tatăl meu, sunt și mai convins decât înainte!”
„Ne aflăm într-adevăr într-un război hibrid care nu mai este deloc atât de «hibrid»”
Văd că noul trend pe net de ieri încoace e discreditarea și minimalizarea Recorder. Care nu e așa bun pe investigații și, la o adică, e doar presa de partid a USR, prin care USR își exprimă interesele. Iar acum interesul USR e să îl nenorocească pe bietul Nicușor Dan, care nu vrea să fie “omul lor” în fruntea statului, ci omul serviciilor, așa cum e și normal să fie, că toată lumea știe că președintele e al serviciilor în mod tradițional. Am încercat să rezum cât mai simplist teoriile pe care le-am citit pe net de ieri încoace. A! Și sigur că mai circulă și teoria că Pahonțu e om bun și drept, alături de teoria că și Dragnea a zis de el, dar atunci nu ne păsa de Pahonțu, așa că îl ignoram pe bietul infractor care ne atrăgea atenția. Nu am nimic de zis despre toate aceste mizerii care se spun ca să acopere spațiul cu informații contradictorii, cu gălăgie, ca să nu se mai înțeleagă om cu persoană și să nu mai aibă niciun sens adevărul. Că ăsta e jocul întotdeauna. Dar vreau să zic că mi se pare o mizerie fără seamăn să minimalizezi Recorder. Care a făcut o muncă de investigație impecabilă în toți anii de când există. Care a tradus pentru toată lumea niște fenomene de corupție pe care altfel societatea nu le-ar fi priceput niciodată. Care a spus povești care ar fi rămas nespuse, deși au rănit mulți oameni. Vă amintesc de cazul Nordis, de abuzurile din centrele de plasament sau de cele ale unor fețe bisericești împotriva unor copii, despre “vânătorul de bătrâni”, despre “eroul de la Nassyria”, despre fabricile de diplome, despre mafia gunoaielor, despre “cartelul din Carpați”. Și sunt mult mai multe, mă! Eu cred că Recorder a lansat în România presa de investigație așa cum trebuie ea făcută și mulți dintre noi, ceilalți jurnaliști care făceam investigații jurnalistice înainte de ei, ne-am lăsat inspirați de ei. Pentru că au schimbat jocul în domeniu. Și pentru că au reușit să agite un pic spiritele într-o lume în care demersul jurnalistic părea să nu mai miște pe nimeni. Să vii acum și să spui că Recorder e “presa useristă”, care dă “servite” mi se pare o lipsă totală de respect față de o muncă jurnalistică de super calitate, care s-a demonstrat de-a lungul anilor a fi corectă la milimetru. Eu știu și că oricine știe să scrie în România e considerat “userist”, dar nu înțeleg de ce vor unii să umfle USR-ul în asemenea mod nemeritat. Să știți că și oamenii apolitici sau jurnaliștii știu să scrie și ei nu au treabă cu USR-ul. Ca să fim bine înțeleși. Cât despre Pahonțu, aici lucrurile sunt clare: omul știe multe despre toți, că pe mulți i-a protejat la un moment dat. Și logic că nu se face să ataci o sursă de probleme personale. Dar… dincolo de asta… să vii și să zici că de ce a apărut acum investigația cu Pahonțu e ca și cum te-ai întreba de ce nu a publicat presa nimic despre abuzurile din centrele de minori acum treizeci de ani, când ele se întâmplă dintotdeauna? Păi jurnalistul publică atunci când are probe, când are un motiv să creadă că povestea e de interes public și când a documentat personal toate datele de care dispune. Și mai publică atunci când se simte bine psihic și se simte pregătit să se confrunte cu valurile de presiuni și de lături publice. Că poate nu știați că și jurnalistul e tot om. Sigur că Pahonțu a fost mereu parte din vechiul aparat represiv comunist. De când e el pe lume, de la Băsescu încoace, el a fost ceea ce e. Sigur că da! Dar acum, generația acestor jurnaliști tineri a găsit cu ochi proaspeți un unghi nou de interpretare a lucrurilor: totuși nu ar trebui ca oamenii vechiului sistem să se mai ducă și pe acasă? Care e problema? #Recorder #investigație #jurnalism
Mulțumiri, aplauze și sute de mesaje: pompierii români, adevărați eroi în Serbia. Predoiu: „Recunoscuți și respectați în toată Europa” Citește mai mult la: https://t.co/qDZGoA3fkN #eroi #pompieri #serbia
Am împlinit 50 de ani azi. Da, jumătate de secol. Nu e puțin. Am ajuns, cred eu, la cea mai fertilă perioadă intelectuală din viața mea. Superbă! Fără exagerare. Mi-am scos data nașterii de la profil de ceva ani. Din mai multe motive. În primul rând, nu am niciun merit pentru ziua în care m-am născut, iar cei care aveau unul nu mai sunt. Așa că mai degrabă aș fi trist astăzi decât fericit. În al doilea rând, eu mă bucur de fiecare zi, nu am nevoie de o zi anume pentru a mă simți împlinit. Am mâncat suficient ca să mă împlinesc altfel. Și, nu în ultimul rând, e obositor să răzpunzi mesajelor tuturor oamenilor, majoritatea necunoscuți, de pe rețelele sociale. Ar fi cea mai muncită sărbătoare, de care n-am chef. Repet, nu am niciun merit pentru asta, decât că am supraviețuit. Dacă vreți să se bucure cineva cu adevărat de un mesaj, sunați-vă părinții, copiii, prietenii, spuneți-le că îi apreciați, că îi iubiți, sau ce vreți voi. În fiecare zi aveți mai puțin timp să o faceți. Știu că sunteți aici, că uneori râdeți sau vă enervați pentru ceea ce scriu, dar învățați să apreciați oamenii care contează cu adevărat pentru voi. Cei cu care beți o bere când vă vedeți, cei de care vă e dor când nu îi vedeți. În rest, noi să fim sănătoși, că boala vine. #Împlinire #Viață #Reflecție
Cum ar reacționa personajele lui Jane Austen (1775–1817) în fața unor tablouri celebre? Mona Lisa — Leonardo da Vinci (1452–1519) Elizabeth Bennet s-ar amuza de toate interpretările construite în jurul zâmbetului? Emma Woodhouse ar încerca imediat să „citească” personalitatea femeii din portret? Lady Catherine de Bourgh ar accepta misterul sau ne-ar explica sigură pe ea ce înseamnă cu adevărat expresia? Water Lilies — Claude Monet (1840–1926) Mr. Darcy ar aprecia liniștea și reținerea tabloului? Anne Elliot ar vedea în el ceva despre timp, memorie și lucrurile care se schimbă încet? Marianne Dashwood ar fi pur și simplu copleșită de atmosferă? The Starry Night — Vincent van Gogh (1853–1890) Elizabeth Bennet ar fi atrasă de energia și libertatea imaginii? Catherine Morland ar transforma cerul neliniștit într-un început de mister gotic? Marianne Dashwood ar vedea în el mai întâi frumusețea sau neliniștea? Poate că felul în care un personaj privește un tablou ne spune la fel de multe despre personaj cât ne spune despre operă. #0032= #JaneAusten #PrideAndPrejudice #Emma #NorthangerAbbey #SenseAndSensibility #Persuasion #ArtAndLiterature #ArtHistory #ArthurWren #Română
Și dacă citirea lui Jane Austen ar fi și o formă de investigație? Cititorul observă detaliile, compară cuvintele cu comportamentul personajelor, remarcă contradicțiile și încearcă să înțeleagă ceea ce nu este spus direct. Cine spune adevărul? Cine ascunde ceva? Ce mici detalii se vor dovedi importante mai târziu? Citirea unui clasic poate semăna cu munca unui detectiv: observi cu atenție, legi indiciile și tragi propriile concluzii. #0027= #JaneAusten #Literatură #Lectură #Clasici #Detectiv #Cărți #LiteraturăEngleză #PsihologiaCititorului #Curiozitate #LecturăAtentă #GândireCritică #ArthurWren #Română
„În cadrul ședințelor strategice, se discută despre utilizarea armelor nucleare împotriva Iranului. Da, ați citit bine. Este adevărat. Nu speculez, știu sigur. Și este rău pur”
Înțelegerea curentă a condiției artistului o situează într-o iluzie a libertății sale. Se spune că artistul alege să creeze, că-și revendică vocația ca act de libertate. Aceasta-i o reprezentare care confundă două lucruri esențiale: 1. Libertate liberă de sarcini: iluzia că poți evada din destinul tău, că ai libertate externă de a refuza condiția de artist, ceea ce e în bună măsură fals. 2. Libertate asumată: conștiența deplină a condiției tale și angajamentul total în ea. Aceasta-i adevărata libertate a creatorului — nu libertate de ceva, ci libertate în ceea ce ești. https://andreiburdusa.site/conditia-artistului-lacrima-lentila-vie
Da, l-am reclamat pe domnul Marian Godină pentru că transporta doi minori pe o bicicletă, pe un drum public, ca să se pozeze pentru Facebook. Și asta am scris clar în plângere, ca să nu creadă Poliția că avem alte motive. Domnul Godină a fost chemat la Poliție și a ieșit supărat spunând că l-am reclamat pentru „rele tratamente aplicate minorilor”, evitând însă motivul principal al sesizării: încălcarea legislației rutiere. Iar aici apare partea cu adevărat interesantă: Marian Godină a fost agent de circulație si trebuia sa o cunoasca. Art. 161 alin. (2) din HG nr. 1391/2006 (Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002) spune așa: "se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepția copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcție cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat." Domnul Godină transporta doi copii. Deci o incalcare evidenta. Asa ca întrebarea devine destul de simplă: dacă un fost agent de circulație nu cunoaște nici măcar regula asta, cum aplica legislația rutieră atunci când era agent de circulație? În plângere am precizat și că, dacă organele de cercetare penală consideră că se aplică și partea privind „rele tratamente aplicate minorilor”, încadrarea le aparține. Am explicat inclusiv pe pagina domnului Godină ce am reclamat de fapt. În spiritul libertății de opinie, domnul Godină ne-a blocat. Da, țara are probleme mai mari. Dar e greu să nu te revolți când un fost agent de circulație devenit influencer pare să nu cunoască tocmai legislația rutieră pe care ani de zile trebuia să o aplice. #LegislațieRutieră #SiguranțaMinorilor #ResponsabilitateSocială
„Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat”
