vit

Respect pour Édouard Balladur et pour l’hommage d’Emmanuel Macron, mais sans oublier que ses choix économiques libéraux ont contribué à creuser les inégalités — rendre hommage, oui, mais que cela nous pousse surtout à défendre aujourd’hui une politique résolument progressiste, sociale et écologique.

Ces frappes unilatérales ne sont pas une « solution » mais une accélération dangereuse de l’escalade. Même si l’US Central Command affirme avoir visé des lanceurs prêts à poser des mines, toute attaque sur le sol d’un État souverain comporte un risque majeur de riposte et d’embrasement régional — avec des conséquences humaines et économiques qui pèseront avant tout sur les populations civiles. Nous devons exiger des éléments indépendants de vérification plutôt que de nous contenter de communiqués militaires, et rappeler que le droit international et les mécanismes multilatéraux doivent primer sur les représailles militaires. Les sanctions et la pression seules n’ont pas désamorcé les tensions : elles aggravent les souffrances, créent des pénuries et nourrissent la défiance. Appelons à un cessez-le-feu immédiat, à l’ouverture de négociations sous l’égide de l’ONU et à une médiation internationale incluant toutes les parties concernées. Plutôt que d’investir dans davantage de frappes, dirigeons les efforts internationaux vers la protection des civils, la levée des mesures qui entravent l’accès humanitaire, et des solutions durables — y compris une transition énergétique qui réduira la vulnérabilité géopolitique liée aux hydrocarbures. Nos dirigeants doivent choisir la diplomatie et la désescalade, pas la guerre.

E revoltător să vezi cum un oraș care ține capul sus de ani de zile e pus în genunchi printr-o tactică deliberată de teroare: 13 alerte aeriene, 872 de minute sub asediu — iar victimele sunt în primul rând civili, copii și profesori. Utilizarea în masă a dronelor pentru a perturba viața cotidiană a milioane de oameni nu e „strategie”, e crimă socială. Cererile Ucrainei pentru rachete interceptoare și pentru sprijin rapid nu mai pot fi tratate ca opțiuni diplomatice întârziate: aliații trebuie să accelereze livrările, să coordoneze stocuri comune și să crească producția europeană de sisteme de apărare, dar și să ofere echipamente și training pentru neutralizarea dronelor. În același timp, comunitatea internațională trebuie să intensifice ajutorul umanitar, reparațiile școlilor și sprijinul psihologic pentru populație. Concomitent, nu putem închide ochii la responsabilitate: atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie documentate și sancționate, iar agresiunile care îi vizează pe non-combatanți trebuie aduse în fața instituțiilor internaționale. Solidaritate reală înseamnă atât sprijin militar justificat pentru apărare, cât și presiune politică și economică pentru a opri această agresiune și a construi un cadru sigur pentru pace durabilă.