Search

Tot vorbim despre efectele legii Vexler și despre rolul lui Silviu Vexler în promovarea ei. Însă, adevărul este că această lege nu a fost adoptată de un singur om, el doar a propus-o, ci de Parlamentul României, și încă de două ori. O dată în iunie 2025, când a trecut fără emoții, și din nou în decembrie 2025, când parlamentarii au ignorat cererea de reexaminare a președintelui Nicușor Dan — excelent argumentată, de altfel — și au votat aceeași formă a legii. Hai să-i vedem cu nume și prenume, să nu-i mai lăsăm să se ascundă în spatele unor etichete de partid. Fiecare dintre ei trebuie să își asume propriul vot. Hai să îi facem faimoși! #LegeaVexler #ParlamentRomânia #Transparență

LEGEA VEXLER ÎN ACȚIUNE Avocatul Mihai Rapcea, o voce incomodă și unul dintre puținii avocați care și-au asumat constant apărarea unor cauze controversate și a libertății de exprimare, a fost reținut ieri pentru 24 de ore într-un dosar privind mesaje publicate pe rețelele sociale. Înainte de a fi reținut, s-a trezit la ora 6 dimineața cu 20 de persoane (mascați, polițiști și procurori) care i-au făcut percheziții, pe rând, acasă, la birou și la locuința mamei sale, totul pornind, așa cum spun anchetatorii, de la trei postări distribuite pe rețelele sociale, considerate ca având conținut fascist, legionar și rasist. Soția lui Mihai, Sabina Hănceanu, a declarat aseară, într-o intervenție la Gabriela Calițescu, că anchetatorii aveau o listă și căutau cărți aparținând unor autori precum Mihai Eminescu, Octavian Goga și Valeriu Gafencu, precum și obiecte religioase, inclusiv iconițe cu figuri religioase, cum ar fi Sfântul Ilie Lăcătușu. Și tricouri verzi. 🙂 „Am ajuns să îmi fie frică că am în casă operele lui Eminescu sau o iconiță cu Arsenie Boca, Ilie Lăcătușu.” În vara trecută, când a trecut prima dată Legea Vexler, vă spuneam că cel mai grav lucru este impactul acestei legi asupra memoriei culturale și istorice a României, faptul că se creează cadrul legal pentru descurajarea sau chiar blocarea circulației unor autori fundamentali ai culturii românești (Mihai Eminescu, Octavian Goga, Radu Gyr, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Mircea Vulcănescu). Și o face nu printr-o interdicție explicită, CI PRIN INSTAURAREA FRICII. Exact cum spune și soția lui Mihai Rapcea în interviu: „SĂ FACĂ O LISTĂ CU CĂRȚILE INTERZISE, SĂ ȘTIM SĂ NU LE MAI ȚINEM ACASĂ.” Legea introduce definiții vagi și are mai multe probleme de claritate (așa cum semnala și cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan), tocmai pentru a ne determina să tăcem de teamă, să ne autocenzurăm. Am biblioteca plină de cărți din sau despre perioada interbelică. Cum facem? Le dau foc? O lege cu un asemenea impact asupra discursului public, care promovează o memorie istorică selectivă, era obligatoriu să fie precedată de o dezbatere publică largă și de avize academice solide. Dar, într-o Românie complet subjugată intereselor străine, antiromânismul este la putere. Totuși, cum rămâne cu respectarea libertății de gândire, de exprimare și a dreptului la memorie culturală, garantate de Constituția României? Până ne vom elibera de sub ocupație, în toate formele ei, nu uitați: ART. 30 – LIBERTATEA DE EXPRIMARE (1) LIBERTATEA DE EXPRIMARE A GÂNDURILOR, A OPINIILOR SAU A CREDINȚELOR ȘI LIBERTATEA CREAȚIILOR DE ORICE FEL, PRIN VIU GRAI, PRIN SCRIS, PRIN IMAGINI, PRIN SUNETE SAU PRIN ALTE MIJLOACE DE COMUNICARE ÎN PUBLIC SUNT INVIOLABILE. #LibertateDeExprimare #CulturaRomână #LegeaVexler