Search

“Îi adresez un omagiu pilotului indian, căpitanul Smit Machchhar, pentru curajul său extraordinar. În ciuda faptului că a fost înjunghiat şi rănit grav, el a ripostat, a opus rezistenţă, a deschis uşa cabinei de pilotaj şi le-a permis pasagerilor şi echipajului să-l imobilizeze pe atacator - prevenind astfel un dezastru catastrofal în plin zbor. El a salvat vieţile a 174 de persoane, printre care cetăţeni israelieni şi cetăţeni ai altor ţări. Îi doresc căpitanului Machchhar o recuperare rapidă şi completă. Este un adevărat erou”Și premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a lăudat acțiunile. #erou #aviatie #incidente aeronave

Captain Smit Machchhar, the pilot who saved 174 people after being stabbed by his co-pilot during a Flydubai flight, is hailed as a national hero for his remarkable courage in opening the cockpit door and allowing the crew to subdue the attacker, thus preventing a catastrophe. (translated)

„Îi adresez un omagiu pilotului indian, căpitanul Smit Machchhar, pentru curajul său extraordinar. În ciuda faptului că a fost înjunghiat şi rănit grav, el a ripostat, a opus rezistenţă, a deschis uşa cabinei de pilotaj şi le-a permis pasagerilor şi echipajului să-l imobilizeze pe atacator - prevenind astfel un dezastru catastrofal în plin zbor. El a salvat vieţile a 174 de persoane, printre care cetăţeni israelieni şi cetăţeni ai altor ţări. Îi doresc căpitanului Machchhar o recuperare rapidă şi completă. Este un adevărat erou”Pe reţelele sociale, Netanyahu l-a numit pe pilotul rănit, identificat ca fiind căpitanul indian Smit Machchhar, un „adevărat erou” pentru că a deschis uşa cabinei de pilotaj şi le-a permis pasagerilor şi echipajului să-l imobilizeze pe agresor şi să preia controlul asupra avionului. #Flydubai #incidentaeronautic #siguranțăaviatică

Indian captain Smit Machchhar, the pilot of Flydubai flight 1073, became a national hero after, despite serious injuries caused by an attack from the co-pilot, he managed to open the cockpit door, thus allowing intervention from passengers and crew to save the aircraft with 174 people on board. (translated)

Un general rus, recent decorat de Putin pentru o victorie contestată, a fost ucis de o dronă ucraineană în estul Ucrainei, la doar câteva săptămâni după ce a raportat capturarea orașului Kostiantînivka, în urma căreia a fost numit Erou al Rusiei. #RăzboiÎnUcraina #DronăUcrainană #GeneralRus

Văd că noul trend pe net de ieri încoace e discreditarea și minimalizarea Recorder. Care nu e așa bun pe investigații și, la o adică, e doar presa de partid a USR, prin care USR își exprimă interesele. Iar acum interesul USR e să îl nenorocească pe bietul Nicușor Dan, care nu vrea să fie “omul lor” în fruntea statului, ci omul serviciilor, așa cum e și normal să fie, că toată lumea știe că președintele e al serviciilor în mod tradițional. Am încercat să rezum cât mai simplist teoriile pe care le-am citit pe net de ieri încoace. A! Și sigur că mai circulă și teoria că Pahonțu e om bun și drept, alături de teoria că și Dragnea a zis de el, dar atunci nu ne păsa de Pahonțu, așa că îl ignoram pe bietul infractor care ne atrăgea atenția. Nu am nimic de zis despre toate aceste mizerii care se spun ca să acopere spațiul cu informații contradictorii, cu gălăgie, ca să nu se mai înțeleagă om cu persoană și să nu mai aibă niciun sens adevărul. Că ăsta e jocul întotdeauna. Dar vreau să zic că mi se pare o mizerie fără seamăn să minimalizezi Recorder. Care a făcut o muncă de investigație impecabilă în toți anii de când există. Care a tradus pentru toată lumea niște fenomene de corupție pe care altfel societatea nu le-ar fi priceput niciodată. Care a spus povești care ar fi rămas nespuse, deși au rănit mulți oameni. Vă amintesc de cazul Nordis, de abuzurile din centrele de plasament sau de cele ale unor fețe bisericești împotriva unor copii, despre “vânătorul de bătrâni”, despre “eroul de la Nassyria”, despre fabricile de diplome, despre mafia gunoaielor, despre “cartelul din Carpați”. Și sunt mult mai multe, mă! Eu cred că Recorder a lansat în România presa de investigație așa cum trebuie ea făcută și mulți dintre noi, ceilalți jurnaliști care făceam investigații jurnalistice înainte de ei, ne-am lăsat inspirați de ei. Pentru că au schimbat jocul în domeniu. Și pentru că au reușit să agite un pic spiritele într-o lume în care demersul jurnalistic părea să nu mai miște pe nimeni. Să vii acum și să spui că Recorder e “presa useristă”, care dă “servite” mi se pare o lipsă totală de respect față de o muncă jurnalistică de super calitate, care s-a demonstrat de-a lungul anilor a fi corectă la milimetru. Eu știu și că oricine știe să scrie în România e considerat “userist”, dar nu înțeleg de ce vor unii să umfle USR-ul în asemenea mod nemeritat. Să știți că și oamenii apolitici sau jurnaliștii știu să scrie și ei nu au treabă cu USR-ul. Ca să fim bine înțeleși. Cât despre Pahonțu, aici lucrurile sunt clare: omul știe multe despre toți, că pe mulți i-a protejat la un moment dat. Și logic că nu se face să ataci o sursă de probleme personale. Dar… dincolo de asta… să vii și să zici că de ce a apărut acum investigația cu Pahonțu e ca și cum te-ai întreba de ce nu a publicat presa nimic despre abuzurile din centrele de minori acum treizeci de ani, când ele se întâmplă dintotdeauna? Păi jurnalistul publică atunci când are probe, când are un motiv să creadă că povestea e de interes public și când a documentat personal toate datele de care dispune. Și mai publică atunci când se simte bine psihic și se simte pregătit să se confrunte cu valurile de presiuni și de lături publice. Că poate nu știați că și jurnalistul e tot om. Sigur că Pahonțu a fost mereu parte din vechiul aparat represiv comunist. De când e el pe lume, de la Băsescu încoace, el a fost ceea ce e. Sigur că da! Dar acum, generația acestor jurnaliști tineri a găsit cu ochi proaspeți un unghi nou de interpretare a lucrurilor: totuși nu ar trebui ca oamenii vechiului sistem să se mai ducă și pe acasă? Care e problema? #Recorder #investigație #jurnalism

Șoferul implicat în accidentul tragic din Brașov, care a dus la moartea a două persoane și la rănirea unei alte, a fost considerat erou acum 11 ani, când a salvat un turist de la înec, însă, recent, surse sugerează că ar fi suferit o criză de epilepsie la volan în momentul incidentului. #Brașov #accident #șofer

Adrian Păunescu a fost un poet extrem de talentat. Ca om însă, a fost cel mai de seamă reprezentant al falimentului moral al intelectualității din vremea comunismului. În timp ce alți artiști mureau prin închisori sau erau abuzați de Securitate, el și-a găsit un loc călduț între fesele cizmarului analfabet care conducea țara. A produs poezii absolut grețoase. Limbi năclăite date Partidului și cizmarului. Limbi atât de adânci, încât au șters orice urmă de decență oferită de poeziile sale anterioare. „Întreg, al dumneavoastră, așa mă simt din nou Că de minciuni și falsuri ființa mi-e sătulă, Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou, Renaște-n mine însumi și ultima celulă.” „Îndoliat de rele, acum mă nasc din nou, Slujindu-mi cu credință, după putere, țara, Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou, Din Geniul dumneavoastră, ca un fertil ecou, Să vină Adevărul, să vină Primăvara.” Da, așa îl lingea Păunescu pe cizmarul analfabet care s-a împrumutat ca să construiască o industrie ce producea mai scump decât vindea și un palat monstruos. Un cretin odios care a falimentat țara, după care și-a înfometat poporul ca să-și plătească datoriile. Bineînțeles, mai spunea și lucruri ambigue, ca orice reprezentant al unei opoziții culturale controlate. Mai și scuipa fesele cizmarului printre limbi, ca să capete credibilitate de rebel. Iar Cenaclul Flacăra a fost doar o metodă de a consuma energia tinerească într-un mediu controlat. Controlat de Partid. Mici puseuri de rebeliune, cât să nu deranjeze pe nimeni și să se simtă tineretul liber. Nu liber pe bune, dar suficient de liber încât să nu vrea să se lupte cu Partidul pentru libertate adevărată. Ca și cum i-ai da apă cu zahăr unui muritor de foame, ca să nu înceapă să-și mănânce vecinii. Sigur, 40 de ani mai târziu, păcălit de nostalgie, fostul muritor de foame ar putea să jure că apa cu zahăr este cea mai bună mâncare din univers. Dar noi știm că nu este. După 1990, Păunescu a devenit, din argat de curte al PCR, argat de curte al FSN, PDSR și PSD. Aceiași securiști infecți, cu alt nume, de parcă nu s-ar prinde nimeni. A fost consecvent în lipsa lui de coloană vertebrală, în oportunism și pupincurism. A ajuns chiar parlamentar, girând cu numele și cu mecla jaful PSD din acei ani în care s-a vândut tot ce nu era bătut în cuie. Tot pe atunci, soția lui a provocat un accident de mașină sinistru, omorând trei oameni. Evident că a scăpat fără nicio zi de pușcărie. A murit în 2010, iar în 2012 boșorogii securiști rămași la putere după ce au deturnat Revoluția i-au ridicat lingăului un bust în parcul Grădina Icoanei, spurcând acel parc pentru eternitate. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a cerut, pe bună dreptate, ca statuia marelui lingău să dispară de acolo. Să nu se uite copiii inocenți la vasilca pietrificată a godacului de curte și să creadă că este cinstit sau moral să-ți folosești talentul pentru a te gudura pe lângă dictatori. Evident că toți idioții țării urlă. Aceiași idioți care urlau și când au fost date jos busturile premierului fascist Octavian Goga. Băiatul ăla care a anulat cetățenia evreilor și a fost înmormântat cu svastica pe sicriu. Pentru oligofrenii țării, pentru analfabeții prostiți de foame și pentru argații securiștilor atrofiați moral, chiar nu contează cine a fost omul. Ei au o nevoie disperată să aplaude statui. Iar dacă li s-a spus când erau mici că oamenii ăia din statui erau mișto, nu mai contează câte dovezi raționale le aduci că au fost niște gunoaie umane. LE DĂRÂMI VALORILE. Astea sunt valorile lor. Gunoaiele umane. Fasciști, comuniști, oportuniști jegoși, chiar nu contează. Dacă le-au auzit numele și au o statuie, ei vor să-i aplaude. Din punctul lor de vedere, oamenii de bun-simț, care știu cine au fost odioșii și cărora le este rușine cu ei, sunt dușmanii poporului. Un popor care a fost mereu condus de odioși, în aplauzele idioților. Eu cred că este greșit să le dăm busturile jos. Nu ajută pe nimeni să ne ștergem istoria. Busturile trebuie doar completate. În fața lor trebuie pusă o statuie cu aplaudacii. Securiști, nomenclaturiști, turnători, profitori, idioți fără dinți și cu fruntea mică. Scursurile umane care își turnau vecinii în anii ’80 și aplaudau minerii în anii ’90. Ei sunt cei ofensați că ne este rușine cu Goga, Păunescu, Iliescu și cu alți siniștri. Ei sunt în stare să aplaude și un bust al lui Miron Cozma. Alt mare poet al neamului. Așa că ar trebui incluși și ei în ansamblul statuar. Să nu fie doar odiosul. Să vedem și lipitorile care aplaudă. Pentru context. #Poezie #Istorie #Comunism

Un român de 29 de ani, considerat erou, a dispărut în apele lacului Garda după ce a salvat un băiețel de 7 ani de la înec, iar autoritățile italiene, care îl caută de peste 48 de ore, au reușit să detecteze semnalul ceasului pe care acesta îl purta, însă trupul său nu a fost găsit. #eroi #lacGarda #intonare

Dočasné vypnutí maďarské veřejnoprávní TV, k němuž došlo tento týden, je symbolickou tečkou za érou Viktora Orbána. Především je to ale velký vykřičník pro všechny, kterým leží na srdci nezávislost tuzemských médií veřejné služby. 👇 Obrán, Babišův vzor a přítel, byl ve své misi https://t.co/rVNefj5tbh #Maďarsko #nezávislostMédií #Orbán #HU

Mary Church Terrell, dcera otroků a aktivistka za občanská práva, se neúnavně angažovala v boji proti lynčování, diskriminaci a předsudkům vůči Afroameričanům v USA, a její úsilí o zachování dosažených práv je nyní ohroženo Trumpovou érou. #Bürgerrechte #MaryChurchTerrell #Diskriminierung